Bucuresti, 3 noiembrie 2006
Romania va definitiva, in aproximativ o luna, pozitia fata de variantele propuse de Uniunea Europeana pentru reforma vinului. Pozitia Romaniei va fi elaborata prin consultare cu autoritatile romane, dar si cu producatorii din acest domeniu. In elaborarea acesteia se va tine cont si de rezultatele negocierilor din 2003, cand au fost obtinute sume importante pentru inlocuirea viilor hibride si promovarea vinului de calitate. O reuniune pe aceasta tema a avut loc la sediul Ministerului Integrarii Europene, joi, 2 noiembrie 2006.
Uniunea doreste sa reformeze sectorul vinului deoarece s-au acumulat stocuri de peste 15 mil. hl. (8,4% din productia totala), iar sectorul european face fata cu greu concurentei de pe piata globala.
Pentru Romania, reforma vinului este o oportunitate, prin masurile pe care le vizeaza, cum ar fi simplificarea prevederilor privind calitatea de extindere a rolului organizatiilor profesionale, alinierea la practicile oenologice internationale, simplificarea si adaptarea politicii privind etichetarea. In cadrul reuniunii, reprezentantii producatorilor au apreciat ca Romania poate promova pe piata europeana mai multe soiuri de vin de calitate, precum Feteasca alba, Feteasca regala, Tamaioasa romaneasca, Grasa, Feteasca neagra, Babeasca neagra, Cadarca, Francusa, Busuioaca de Bohotin etc.
Uniunea Europeana a propus mai multe variante de reforma a vinului:
• pastrarea situatiei actuale. Aceasta nu permite insa restabilirea echilibrului pietei
• modificari in conformitate cu reforma politicii agricole comune, initiata in 2003. Aceasta ar viza in principal acordarea de plati directe catre cultivatorii de vita de vie
• liberalizarea totala a sectorului. Aceasta varianta ar urmari suspendarea bugetului si transferarea sumelor catre dezvoltare rurala.
• reforma radicala a acestui sector. Printre masurile vizate se refera eliminarea sprijinului pentru distilarea sub-produselor din vin, pentru stocarea privata sau pentru mustul destinat sucului din struguri. Un buget pentru gestionarea crizelor ar urma sa revina fiecarui stat membru. Accentul spre dezvoltarea rurala ar urma sa fie crescut, vizand masuri precum pre-pensionarea, transferul fermei sau agro-mediu. In ceea ce priveste indicatiile geografice, ar urma sa existe doua tipuri de vinuri: cu si fara indicatie geografica (IG) (cele cu indicatie geografica pot beneficia de protectia IG sau a denumirii de origine). In ceea ce priveste imbogatirea vinului, s-ar putea viza stimularea utilizarii mustului in locul zaharului. In domeniul etichetarii, ar urma sa fie introdus un sistem mai simplu. De asemenea, masurile introduse de Organizatia Mondiala a Comertului trebuie luate in considerare.
In Uniunea Europeana, principalul producator de vin este Franta (30% din productia UE), urmata de Italia (28.5%) si Spania (23,2%). La nivel mondial, concurenta a crescut, Statele Unite devenind al patrulea producator de vinuri. Tarile Lumii Noi si-au crescut productia in ultimii douazeci de ani de la 1,7% la 21,4%, in detrimentul Uniunii Europene. In UE, importul de vinuri a crescut considerabil, egaland exporturile.
Mai multe informatii sunt disponibile la:
http://ec.europa.eu/agriculture/capreform/wine/index_en.htm
Ministerul Integrarii Europene
www.mie.ro |
RSS
